Daca aruncam o privire in jurul nostru vom observa cu usurinta ca traim intr-o lume in care kitsch-ul face regulile. Majoritatea domeniilor stau sub influenta acestuia, deoarece fenomenul kitsch este intalnit in arhitectura, in muzica, sculptura sau pictura.
Ce este kitsch-ul?
Din punct de vedere etimologic, termenul “kitsch” provine din limba germana si desemneaza o forma artistica inferioara, o copie nereusita a stilurilor deja existente, care nu poate fi catalogata din punct de vedere estetic. Termenul “kitsch” a aparut in jurul anului 1870 si descria picturile foarte ieftine, care nu aveau nimic deosebit si totusi erau si la mare cautare. Cel care a dezvoltat un intreg studiu pornind de la fenomenul kitsch a fost Hans Reimann care a scris Das Buch vom Kitch (in traducere Psihologiakitsch-ului), in care a afirmat ca acest fenomen a luat nastere cu desavarsire “in atelierul unui pictor”.
De foarte multe ori kitschul este confundat cu simbolurile culturale moderne, deoarece se caracterizeaza printr-o popularitate aparte in cadrul populatiei care nu mai este interesata de obiecte unice, originale si caracterizate prin bun gust.
Chiar daca initial termenul kitsch a caracterizat doar pictura, treptat acest termen a invadat intreaga viata cotidiana. Incepand cu anul 1930 termenul a fost puternic teoretizat, fiind definit in contrast cu miscarea avangardista. Teoreticianul Theodor Adorno a stabilit faptul ca fenomenul kitsch desemneaza cultura de masa, unde arta este controlata si ordonata de catre cererile individului.
De-a lungul timpului, unii teoreticieni au fost de parere ca fenomenul kitsch se afla in stransa legatura cu totalitarismul si a sa propaganda.
Pe de alta parte, alti teoreticieni sunt de parere ca “arta academica” este caracterizata prin kitsch. Arta academica reprezinta, de fapt, stilul propus in arta, in special in pictura si scultpura, de care marile scoli de arta ale Europei. Se presupune ca, mai ales in secolul al XIX-lea, arta a devenit foarte usor interpretabila, neavand nimic special, fiind accesibila tuturor.
Kitsch-ul reprezinta o latura de baza a postmodernismului. Incepand cu anul 1980, avalansa de obiecte kitsch a invadat cotidianul, iar artistii postmoderni nu au ezitat sa faca din acest fenomen o tema importanta a artei lor. Granita dintre kitsch si opera de arta nu mai poate fi deslusita. Atat pictura si sculptura de tip postmodern cultiva fenomenul kitsch la maximum. Iar literatura postmoderna se pune teribil accentul pe avalansa de obiecte care pur si simplu sufoca tot ceea ce inseamna estetic. Fie ca este vorba de postmodernismul din occident, rezultat al dezvoltarii economice si a inovatiilor tehnologice, fie ca este vorba de postmodernismul rezultat in urma opresiunii comuniste, asa cum este si cazul tarii noastre, kitsch-ul a jucat un rol important in operele unor mari scriitri postmoderni. Un bun exemplu este scriitorul roman Mircea Cartarescu.
Cum ne invadeaza kitsch-ul viata?
Obiectele kitsch si-au facut treptat loc in viata fiecaruia dintre noi. Chiar fara sa “le permitem” acestea ne-au invadat pur si simplu intreaga viata. Probabil va intrebati care a fost factorul care a dus la aparitia atator obiecte de prost gust. Ei bine, tocmai dorinta oamenilor si cererea acestora a dus la aparitia kitschului in prezent, acaparandu-ne orice aspect al vietii, fie el privat, intim, cultural sau social.
In realitatea actuala, kitschul a incalcat granitele materialului, concretizandu-se la un mod de existenta. Evolutia tehnologiei si folosirea excesiva a Internetului a amplificat considerabil aparitia kitsch-ului pe toate planurile sociale.
Pentru a face un mic test, aruncati o privire prin jurul dumneavoastra, fie ca sunteti la birou sau acasa, si incercati sa numarati obiectele, tinutele si accesoriile care vi se par kitsch-oase la o prima vedere. Se spune ca gusturile nu se discuta, insa, din nefericire, foarte multe persoane imbratiseaza cu drag tinute de prost gust, zorzoane care mai de care mai colorate si mai incarcate iar parca atunci cand vedem astfel de imagini intervine un sentiment de repulsie. Nu trebuie sa fiti nici experti in arta, nici critici, pentru a face deosebirea intre un obiect veritabil si o imitatie.
Obiectele kitsch sunt la indemana tuturor, de la pahare, tacamuri, obiecte decorative, icoane, fete de masa, cuverturi, la articole de imbracaminte si incaltaminte; mai mult decat atat, toate acestea sunt si acceptabile la pret. In Romania, fenomenul kitsch se accentueaza de la an la an, iar cele mai multe persoane se complac in a trai in mediocritatea kitsch-ului. Pare foarte tentant sa iti achizitionezi la pret de nimic o pictura celebra. Insa aceasta nu exprima nimic pentru ca este o imitatie.
Sa nu mai vorbim de evenimentele, in special nuntile secolului in care traim, si vestimentatia participantilor. Uneori decoratiunile si articolele vestimentare sunt peste asteptarile oricui, iar atitudinea devine si ea kitsch.
Kitsch-ul invadeaza absolut orice aspect, chiar si pe cel spiritual; in apropierea sarbatorilor, magazinele sunt pur si simplu coplesite de avalansa de obiecte si decoratiuni kitsch in ton cu Craciunul sau Pastele; iar oamenii se inghesuie sa le cumpere si sa isi “decoreze” casa sau bradul de Craciun.
