Lumea se pregateste pentru premiera mondiala a lui Fantastic Beasts and Where to Find Them, noul film al creierului din spatele Harry Potter: JK Rowling. Si ca parte a promovarii a ceea ce va fi acest nou film care promite sa doboare recorduri si sa genereze un nou fanatism in lumea magica, autorul si creatorul sau a incarcat pe web istoria magiei din America de Nord.

Este o serie de scrieri care explica modul in care magia a ajuns in Statele Unite si cum a fost instalata in diferite sfere sociale si politice. De exemplu, printre altele, celebrele „procese Salem” sau se mai sugereaza ca magicienii au fost cei din spatele unor legi importante promulgate de Congresul SUA.

Iata una dintre numeroasele scrieri publicate de JK Rowling pe Pottermore.com (daca doriti sa cititi textele integrale o puteti face dand clic aici):

Din secolul al XIV-lea pana in secolul al XVII-lea

Cand exploratorii europeni au pus piciorul pentru prima data pe continent, l-au numit Lumea Noua. Cu toate acestea, vrajitorii stiau de existenta Americii de Nord cu mult inainte de Muggles. (Nota: In timp ce fiecare tara ii numeste pe Muggles diferit, in comunitatea americana se foloseste termenul „nomaj”, care provine de la „non-vrajitor”.) Diferitele metode magice de calatorie (aparitia si maturile, fara a uita viziuni si presimtiri) a permis chiar si celor mai indepartate comunitati de vrajitori sa fie in contact inca din Evul Mediu.

Comunitatile magice din America de Nord, Europa si Africa se cunosteau cu mult inainte ca nomazii europeni sa emigreze in secolul al XVII-lea si erau deja constienti de asemanarile lor. Au existat familii magice certe, dar magia a aparut prin surprindere si in familii in care pana atunci nu existasera nici vrajitori, nici vrajitoare. In general, proportia oamenilor magici parea a fi similara in toate tarile, la fel ca si dispozitiile nomajului. In comunitatea indienilor din America de Nord, unele vrajitoare si vrajitori au fost acceptate in cadrul tribului lor, chiar laudate si au devenit vindecatori renumiti sau vanatori exceptionali. Inca altii au fost dezamagiti pentru credintele lor, adesea sub pretextul ca erau stapaniti de spirite rauvoitoare.

Legenda schimbatorilor de piele (vrajitori rele sau vrajitori care se pot transforma intr-un animal oricand doresc) se bazeaza pe evenimente adevarate. Au circulat zvonuri ca animagii indiani si-ar fi sacrificat rude apropiate pentru a castiga puterile de transformare. In realitate, cei mai multi Animagi au luat forme de animale pentru a fugi sau a vana pentru trib. Aceste tipuri de minciuni erau odinioara inventii ale vindecatorilor Nomaj, care uneori se prefaceau ca au puteri magice si se temeau sa nu fie descoperiti.

Comunitatea magicienilor indieni era inzestrat in special pentru magia cu animale si plante, in principal pentru potiuni, mult mai sofisticate decat cele cunoscute in Europa. Dar cea mai mare diferenta dintre magia indienilor din America de Nord si cea a magicienilor din Europa consta in folosirea baghetei.

Bagheta magica s-a nascut in Europa. Baghetele canalizeaza magia pentru a o face mai precisa si mai puternica, desi un lucru care ii distinge adesea pe marii vrajitori si vrajitoare este ca pot fi, de asemenea, capabili sa produca magie de inalta calitate fara bagheta. Dupa cum au demonstrat animagii si producatorii indieni de potiuni, magia fara bagheta poate fi foarte complexa, dar descantecele si transformarile sunt foarte dificile fara ea.