Psihologia este o stiinta, in special stiinta comportamentului si a proceselor mentale. Cu toate acestea, nicio stiinta nu genereaza cunostinte de la sine daca este departe de filozofie, o disciplina legata de reflectie si de explorarea unor noi moduri de a percepe si interpreta lucrurile.
Epistemologia, in special, este una dintre cele mai relevante ramuri ale filosofiei din punct de vedere stiintific. In continuare vom vedea in ce consta exact si care este functia sa.
Ce este epistemologia?
Epistemologia este ramura filosofiei care este responsabila cu examinarea fundamentelor pe care se bazeaza crearea cunoasterii. Etimologic, acest termen provine de la unirea cuvintelor „episteme” (cunoastere) si „logos” (studiu).
Astfel, epistemologia este o diviziune a filozofiei care este responsabila de explorarea coerentei interne a rationamentului care duce la crearea cunoasterii , a utilitatii metodologiilor sale tinand cont de obiectivele acesteia, de contextele istorice in care au aparut acele piese. modul in care au influentat elaborarea acesteia, precum si limitarile si utilitatea anumitor forme de cercetare si a anumitor concepte, printre altele.
Daca ar fi sa reducem sensul epistemologiei la o singura intrebare, aceasta ar fi: ce putem ajunge sa stim si prin ce mijloace? Astfel, aceasta ramura a filozofiei se ocupa atat de cautarea unor afirmatii valide despre acele continuturi pe care le putem cunoaste, cat si despre procedurile si metodele pe care ar trebui sa le folosim pentru a atinge acest scop.
Relatia cu epistemologia si filosofia stiintei
Trebuie clarificat faptul ca epistemologia se ocupa cu analizarea obtinerii tuturor tipurilor de cunostinte, nu numai a cunostintelor stiintifice, cel putin daca o echivalam cu conceptul de epistemologie , care este responsabil de examinarea sferei tuturor tipurilor de cunostinte in general. Trebuie avut in vedere insa ca relatia dintre gnoseologie si epistemologie este si astazi subiect de dezbatere.
Filosofia stiintei , spre deosebire de epistemologie, este relativ recenta, deoarece apare in secolul al XX-lea, in timp ce aceasta din urma apare deja la filozofii Greciei antice. Aceasta inseamna ca filosofia stiintei cuprinde un mod mai concret si mai definit de producere a cunoasterii, referindu-se la modul in care trebuie utilizata stiinta (inteleasa ca un sistem garantat de generare a cunostintelor) atat in cele mai concrete practici (cum ar fi de exemplu , un experiment specific) si in domenii largi ale stiintei (cum ar fi studiul tiparelor de comportament la oameni).
Functiile epistemologiei
Am vazut in linii mari care sunt obiectivele epistemologiei, dar exista anumite detalii care merita sa le aprofundam. Epistemologia este responsabila, printre altele, de urmatoarele functii .
1. Examinati limitele cunoasterii
Exista tot felul de curente filozofice care ne vorbesc despre capacitatea noastra de a genera cunostinte universal valide si solide . Ea variaza de la realismul naiv, conform caruia sta in puterea noastra sa cunoastem realitatea cu fidelitate si detaliu asa cum este ea, pana la cele mai extreme tendinte postmoderne si constructioniste conform carora nu este posibil sa cream o cunoastere definitiva sau universala a nimicului, si tot ce putem face este sa cream explicatii pe deplin discutabile pentru ceea ce traim.
Epistemologia, in acest sens, are functia de a vedea cum metodele folosite pentru investigare permit un raspuns satisfacator la intrebarile de la care pleaca.
2. Evalueaza metodologiile
Epistemologii sunt, de asemenea, responsabili pentru evaluarea pozitiva sau negativa a utilizarii anumitor metodologii de cercetare, fie ca sunt instrumente de analiza sau metode de culegere a informatiilor, tinand cont de nevoia la care ar trebui sa raspunda. Cu toate acestea, este necesar sa se tina cont de faptul ca metodologia si epistemologia nu sunt aceeasi; a doua ia foarte putine lucruri de la sine inteles si pune la indoiala premisele filosofice printre functiile sale, in timp ce prima se concentreaza pe aspectele tehnice ale investigatiei si se bazeaza pe un numar mult mai mare de presupozitii.
De exemplu, un epistemolog poate pune intrebari despre utilitatea reala a efectuarii experimentelor pe animale in extragerea cunostintelor despre comportamentul uman, in timp ce un metodolog se va concentra mai mult pe a se asigura ca conditiile de laborator si specia de animale aleasa sunt corecte.
3. Reflectati asupra curentelor epistemice
O alta dintre marile functii ale epistemologiei este aceea de a crea o dezbatere intre scolile de gandire care subscriu la diferite moduri de a concepe creatia cunoasterii.
De exemplu, cand Karl Popper a criticat modul in care Sigmund Freud si adeptii sai au investigat, el facea filozofie a stiintei, dar si epistemologie, pentru ca punea sub semnul intrebarii capacitatea psihanalizei de a ajunge la concluzii semnificative despre modul in care functioneaza mintea umana. Pe scurt, el critica nu doar continutul unuia dintre principalele curente psihologice din istorie, ci si modul sau de a concepe cercetarea.
4. Reflectie asupra metafizicii
Epistemologia este responsabila si de a decide ce este metafizica si in ce sens este necesara sau nu sau esentiala sau nu.
De-a lungul istoriei, multi filozofi au incercat sa defineasca ce este dincolo de material si fizic si care sunt simple constructe generate de minte pentru a explica realitatea care ne inconjoara, iar acesta continua sa fie un subiect mult discutat.
